“Common reason”. John Rawls a facut un re-branding acestei expresii, denumind-o “Public reason”, ajungand pe meleagurile noastre cu intelesul de “Ratiune publica”. Rawls reliefeaza doua aspecte ale acestei idei. In primul rand sunt vizati cetatenii intr-o societate pluralista – prin deductie, democratica; cealalta latura prezentata de filosoful american, consta intr-o asa-zisa “Ratiune intima”, strang legata de apartenenta religioasa, principii etc.
Am de gand sa vorbesc (scriu) despre Ratiunea publica asupra politicii, initial la nivel national, urmand sa incerc marea cu degetul , adica politica internationala.
Tocmai a trecut un nou “stol” de alegeri peste acest an, 2008. Romanilor li s-a servit politica pe paine, sau mai bine spus “posmagi moi”. Daca fac un minim efort in a-mi pune neuronii sa gandeasca obiectiv, aceste alegeri, precum si precedentele, au adus in casa cetateanului numai povesti. Aici vorbesc despre aparitiile la televizor, nu de efortul vreunui “oficial” de-a vizita un roman obisnuit, care pe langa cele 8 ore lucrate pe zi (in cel mai bun caz), nu-si gaseste timp sa-si rezolve problemele inerente existentialismului in pluralista societate romaneasca.
Ratiunea publica asupra politicii din Romania tine sa se transforme in nepasare, daca ne uitam la procentul de electori care au trecut pe la urne, atat la alegerile locale, dar mai ales in noiembrie, la “parlamentare”.
Dintr-un spirit evolutionist, omul a cautat din totdeauna sa duca batalii, fie ele fizice sau in alte forme. Ca sa existe combat, iti trebuie adversar, iar cand ai adversar, iti trebuie o “tabara” de care sa apartii.
Cu aceasta idée incerc sa evidentiez ratiunea publica politica (nu ca generalitate) a romanului. Atat timp cat “taberele” nu se infrunta, ci dimpotriva, se coalizeaza, electoral isi pierde “obiectul muncii”.
Pe plan international parca s-a intrat intr-o noua era, in privinta Ratiunii publice. Odata cu alegerea lui Barack Obama in functie de presedinte al Statelor Unite ale Americii, multa lume a reusit sa distinga “peisajul de dupa luminita de la capatul tunelului”. Majoritatea popoarelor lumii au reactionat bine la alegerea lui Obama, mai ales tarile in curs de dezvoltare.
Ca sa revin la teoria lui Rawls de la inceputul eseului, in cazul noului presedinte al S.U.A. exista doua variante: este posibil ca in decursul mandatului sau Ratiunea Publica (aici ma refer la spectrul international) sa fie pozitiva, iar in State sa existe o “Ratiune Intima” negative. Poate fi si invers. Deasemenea exista posibilitatea ca pe ambele fronturi sa iasa victorios. Sau nu.
Pentru a conchide ideea mea despre Ratiune Publica, am sa precizez o zicere din presa: “publicitatea pozitiva este buna, dar publicitatea negativa te scoate la prim plan”. Asadar, Ratiunea publica poate fi modelata prin “tehnica” Alexandru Lapusneanu: “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu”.
auzi neica?... tu stii unde e calul ala cu teasta in jos? eu da, intamplator ce-i drept :))
RăspundețiȘtergerenice work ce faci si scrii.
eu, personal, nu prea am rabdare sa citesc totul de-a fi a par, pentru ca nu prea ma intereseaza aspectele astea. ca m-am burdusit de ele de la televizor, ziare si net.
in rest, ce sa zic? avanti, avanti, avanti Danete!! :)
aceasta statuie se afla in praga...iar ca fapt divers, pozele postate pe blog nu sunt luate de pe net, ci sunt in regie proprie, ca sa zic asa. (dani bledea)
RăspundețiȘtergere